TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL EVENTRATIEI

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL EVENTRATIEI

Modalitatile chirurgicale deschise de reparare a peretelui abdominal in eventratii sunt multiple.
Sutura peretelui abdominal fara protezarea sa cu plasa este urmata de recidiva eventratiei in proportie de 45% – 50%.
Ca urmare, acest procedeu este parasit.

Pentru protezarea peretelui abdominal in eventratii exista mai multe procedee si variate tipuri de plase.

Cea mai simpla clasificare a procedeelor de protezare parietala se face in functie de pozitionarea protezei (plasei) in raport cu planul muscular:
– deasupra planului muscular, dupa sutura prealabila a acestuia („onlay”)

– in planul muscular, plasa fiind suturara la marginile defectului herniar („inlay”) – procedeu parasit datorita
procentului ridicat de recidiva

– inapoia planului muscular („sublay”), cu variantele de montare a protezei in interiorul cavitatii peritoineale
(necesita proteza compozita), sau strict retromuscular.

Cea de-a treia optiune terapeutica este astazi cea mai acceptata si indicata in tratamentul chirurgical al eventratiei.
Protezarea intraperitoneala (cu proteza compozita) se utilizeaza in defectele herniare complexe, multiple.

Restabilirea integritatii structurale si functionale a peretelui abdominal este un deziderat important.
In defectele herniare mari, in care apropierea prin sutura a marginilor orificiului herniar ar crea tensiune in peretele abdominal, se impune un procedeu chirurgical complex, de separare a componentelor (musculare) – tehnica ce permite sutura muschilor pe linia mediana. Aceasta sutura va fi intarita prin aplicarea protezei „sublay”

De cele mai multe ori, operatia se realizeaza sub anestezie generala.
Pasii operatiei sunt:
1. incizia peretelui abdominal
2. disectia si deschiderea sacului de eventratie
3. explorarea cavitatii peritoneale si tratarea unui eventual proces aderential
4. disectia spatiului retro-muscular
5. refacerea liniei albe si protezarea peretelui abdominal cu plasa montata retromuscular


Operatia deschisa pentru eventratie necesita – in functie de dimensiunea defectului parietal – o perioada ceva mai lunga de recuperare, efortul fizic fiind contraindicat in primele 6 – 8 saptamani; activitatile casnice curente se pot relua dupa cca 5 zile postoperator.