DECIZIA DE A URMA UN TRATAMENT CHIRURGICAL

DECIZIA DE A URMA UN TRATAMENT CHIRURGICAL

  1. Informarea inainte de luarea unei decizii privitoare la programarea unei interventii chirurgicale, pacientul trebuie sa fie cat mai bine informat asupra afectiunii de care sufera (cauzele si mecanismul de aparitie a bolii, posibilitatile terapeutice existente, avantajele si dezavantajele acestora, etc). Internetul este un bun punct de plecare, mai ales daca se acceseaza site-uri medicale cuprinzand informatii pertinente, specializate, dar formulate pe intelesul publicului larg. Totusi informatia electronica nu poate sa o inlocuiasca pe aceea oferita de medicul curant pe parcursul consultatiei.
  2. Consultatia: Problema medicala actuala va fi examinata si evaluata. Va fi, de asemenea, investigat istoricul medical, afectiunile asociate, medicatia curenta, pentru a se stabili daca pacientul este un bun candidat pentru un anumit tip de interventie chirurgicala. Pacientul va fi informat asupra procedeului operator, asupra beneficiilor si riscurilor interventiei chirurgicale, precum si asupra metodelor alternative de tratament si va avea posibilitatea sa puna intrebari, astfel incat in urma consultatiei sa-si stabileasca asteptari realiste referitoare la tratamentul pe care urmeaza sa-l efectueze.
  3. Planul terapeutic: Tot in decursul primei consultatii se va stabili un plan terapeutic, care va include investigatiile preoperatorii, tratamentul chirurgical propriu-zis, precum si ingrijirile postoperatorii. a) Investigatii inainte de operatie: Preoperator se recomanda efectuarea unor analize uzuale de sange (hemoleucograma, grup sangvin si Rh, VSH, uree si creatinina serica, transaminaze serice, coagulograma), utile pentru a evalua statusul biologic al pacientului. De rutina va fi investigata si functia inimii, cu ajutorul unei electrocardiograme. In functie de tipul afectiunii si al interventiei chirurgicale programate, vor fi recomandate investigatii specifice: ecografie, radiografie, CT sau RMN, etc. Uneori sunt necesare consulturi interdisciplinare, care au rolul de a intregi planul terapeutic (de ex. consultul unui nutritionist pentru pacientii diabetici. Toti pacientii care necesita anestezie generala vor fi examinati preoperator de medicul anestezist. b) Spitalizarea in functie de complexitatea interventiei chirurgicale se poate opta pentru o spitalizare de zi (situatie in care pacientul va fi supus interventiei chirurgicale, fiind ingrijit cateva ore postoperator, pana cand starea generala permite externarea in aceeasi zi) sau pentru o spitalizare de una sau mai multe zile (situatie in care, dupa interventia chirurgicala pacientul va fi monitorizat initial in sectia de terapie intensiva, fiind ulterior transferat in rezerva de pe sectia de chirurgie). c) Operatia in ziua operatiei pacientul va fi internat. Pregatirea preoperatorie include manevre specifice (abordul unei linii venoase, monitorizarea TA si a pulsului, eventual administarea unei medicatii anxiolitice, de linistire, care sa inlature stresul perioperator). d) Ingrijiri postoperatorii: Pe toata durata spitalizarii pacientii beneficiaza de ingrijire medicala 24 ore din 24, asigurata de liniile de garda . Supravegherea postoperatorie continua si specializata, ca si posibilitatea efectuarii unei game foarte largi de investigatii paraclinice permite interventia prompta si rezolvarea rapida a eventualelor complicatii postoperatorii. La finalul operatiei inciziile vor fi pansate. Pansamentul va fi schimbat periodic pe o perioada de 7-14 zile, in general pana la suprimarea firelor de sutura. Postoperator pacientul poate simti un anumit grad de disconfort local, care insa este controlat de medicatia antiinflamatorie si antialgica administrata. Recuperarea postoperatorie difera in functie de tipul interventiei chirurgicale si de particularitatile fiecarui organism, reintegrarea in activitatile socio-profesionale fiind posibila dupa cateva zile. Se recomanda evitarea efortului fizic intens pe perioade variabile in functie de afectiunea tratata.